Biosoft


Institutul de tehnologii bioinformationale

Biofotonii

Biofotonica este o stiinta relativ noua, dar pe deplin recunoscuta, care studiaza procesele de generare, stocare si emisie de biofotoni sau bioluminiscenta de catre sistemele biologice.

Aplicatii?
Tehnologia moderna face adevarate minuni reusind sa capteze sursa de biofotoni si supunand-o beneficiilor organismului uman. Or ce sunt biofotonii? Acestia reprezinta un flux de particule sau cuante, iradiate de materie prima biologica (in cazul nostru de plante medicinale) dupa o preparare speciala.
Astfel, produsele care se folosesc de influenta benefica a biofotonilor au fost elaborate urmand trei directii stiintifice principale:

* homeopatia (sistemul de tratament medicamentos cu doze minime);

* realizarile medicinei chinezesi in domeniul masajului cu vibratii;

* sporirea volumului energetic prin actiunea undelor biologice la nivelul celulei.

Trebuie mentionat ca metodele enumerate mai sus sunt cunoscute de foarte mult timp si fiecare directie merita o abordare aparte, insa combinarea acestor directii stiintifice si practice le-a reusit doar savantilor si cercetatorilor chinezi. In urma unui studiu indelungat cu implicarea unor aparate cosmice criofizice, a fost posibila elaborarea unei metode cu totul noi de tratare a bolilor.
biofotonarticol2Particularitatea pozitiva si unicitatea metodei consta in:

* tehnologia stiintifica care a contribuit la elaborarea acesteia;

* descoperirea cailor de patrundere a energiei reflectate in organismul uman;

* mecanismul de actiune a undelor biologice asupra structurilor celulare, a organelor si sistemelor.

Biofotonii sunt aplicati pe celule, structura carora e capabila sa absoarba cuantele energetice, sa creeze vibratii in vasele sangvine, sa amplifice circulatia sângelui in vasele capilare creând astfel o reactie termica si sporind procesele de schimb in interiorul celulei.
Ca urmare a amplificarii schimbului de substante, sau metabolismului, in celula sporeste energia vitala.
In afara de acestea, vibratiile create de undele biologice se suprapun cu vibratiile proprii ale celulei si contribuie astfel la deschiderea vaselor capilare, care la rândul lor iau parte la aerisirea interiorului celulei si la transportarea substantelor hranitoare catre celula, adica indeplinesc procesele vitale.
In prezent se stie ca peste 1/3 din vasele capilare din organism sunt infundate si nu functioneaza. Iar aceasta, dupa parerea noastra, este una dintre cauzele principale ale starii precare de sanatate a oamenilor.

Putina istorie
Problema capilaro-terapiei a fost tratata inca la inceputul secolului XX (1910-1912) de medicul rus A. S. Zalmanov. Cercetarile sale sunt incluse in volumul „Intelepciunea secreta a medicinei”, in care sustine ca daca am fi in stare sa ne deschidem zecile de mii de vase capilare infundate (urmând un regim si nu pe cale medicamentoasa), atunci foarte multe maladii ar fi curabile.
Un alt pionier al capilaro-terapiei este savantul chinez Katzudo Nishi, inginer si cercetator. Acesta a elaborat un intreg sistem, sau o metodica bazata pe exercitii fizice de vibratie indreptate spre deschiderea vaselor capilare si implicit spre restabilirea energeticii celulare si consolidarea imunitatii.
Teoriile sale, elaborate in 1927, sunt in prezent pe larg publicate si studiate.
Insa, din pacate, aceste exercitii fizice sunt atât de complicate si solicitante incât omul modern nu ar fi in stare sa le efectueze. Dar odata cu aparitia lenjeriei cu biofotoni, exercitiile de acest fel nu sunt necesare, deoarece aplicarea lenjeriei in stare de repaos sau odihna are aceleasi efecte clinice!

Omul, fiinţă de lumină

• interviu cu prof.univ.dr Traian D. Stănciulescu, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale pentru Terapii Complementare din România

– Domnule profesor, vorbiţi de “fundamentele biofotonice ale medicinei complementare”. Ce este biofotonica?– Biofotonica studiază procesele de generare, stocare şi emisie de biofotoni/bioluminiscenţă (aura) de către sistemele biologice, în calitate de sisteme de tip “laser biologic”. Constatarea că această emisie are proprietăţile luminii laser aparţine prof. german Fritz‑Albert Popp, părintele biofotonicii. Explicaţia modului în care aceste procese sînt generate – prin analogia dintre sistemele biologice şi cele tehnologice de tip laser – ne aparţine nouă şi este o premieră românească la nivel mondial.– Ce explicaţii permit, în esenţă, această analogie?– Cel puţin două procese esenţiale ale viului, insuficient cunoscute de ştiinţa actuală, pot fi clarificate în acest mod. În primul rînd, faptul că sistemele vii absorb şi emit lumină în mod stimulat şi amplificat, aşa cum numai laserul o face, avînd drept “substanţă activă” complexul molecular fosfat/apă legată/oxigen molecular, pretutindeni prezent în organismul biologic. Ceea ce numim “aura” celulelor, a organelor, a întregului organism, evidenţiată de clarvăzători şi relativ recent de tehnica Kirlian sau electronografică, reprezintă o emisie bioluminiscentă de tip “laser biologic”. În al doilea rînd, datorită unor structuri de tip cristal‑lichid evidenţiate la nivelul membranelor celulare, mai ales, putem considera că sistemele biologice sînt transparente la lumină, la radiaţia electromagnetică ce pătrunde în interiorul organismului. În concluzie, se poate spune, nu numai metaforic, că omul este o “fiinţă de lumină” şi, prin urmare, îşi poate vindeca bolile printr-o terapie cu lumină.– Cum se regăsesc toate aceste premise în aplicaţiile terapeutice pe care relaţia organismului cu lumina le îngăduie?– O primă direcţie vizează posibilitatea de a recupera şi justifica ştiinţific oportunitatea unor practici terapeutice tradiţionale sau moderne, în care lumina sau bioluminiscenţa este direct implicată: helioterapia, cromatoterapia, cristaloterapia, terapia bioenergetică, respectiv prin utilizarea terapeutică a laserului sau a luminii polarizate. O a doua direcţie vizează explicarea, prin intermediul biofotonicii, a unor practici milenare, cum ar fi acupunctura şi reflexoterapia, sau a unora mai recente, precum homeopatia, practici care, în pofida eficienţei lor terapeutice, nu au fost explicate ştiinţific.– Dar care este, concret, efectul luminii asupra organismului?– Este vorba de constituirea, la nivelul profund al organismului uman (la nivel celular, de exemplu, în ADN şi mitocondrii), a unor rezerve/capcane de energie (electroni) şi informaţie (biofotoni), care pot fi eliberate în anumite condiţii, atunci cînd organismul are nevoie de aceasta, în caz de îmbolnăvire, de exemplu. Aceste capcane sînt corelate prin mecanisme de frecvenţă identică şi dispuse de‑a lungul unor trasee bine cunoscute ca meridiane energetice. Eliberarea lor se face prin ceea ce am numit supraradianţă, un proces generat de acţiuni fizice de tipul presiunii prin masaj, a înţepării cu acul sau, pur şi simplu, prin tensiunea generată de focalizarea atenţiei/emoţiei noastre asupra zonelor afectate. Altfel spus, tot ce se întîmplă în organismul uman este o “luptă a frecvenţelor”, a undelor generate de orice stimul extern sau intern asupra organismului.– Putem considera că, în acest proces de eliberare a “capcanelor”, îşi găsesc explicaţia ştiinţifică şi practicile spirituale la care adesea apelăm cînd avem nevoie?– Într‑adevăr, biofotonica permite explicarea faptului că anumite practici spirituale: meditaţia, rugăciunea, incantaţia sau descîntecul au efecte terapeutice reale. Starea emoţională pe care o generează gîndirea sau rostirea unor cuvinte se traduce în efecte reale biochimice, electrice, magnetice şi fotonice. Or, ansamblul acestor efecte este în măsură să contribuie la eliberarea capcanelor de energie/informaţie necesare pentru a echilibra o disfuncţie a organismului.– Cum explică biofotonica efectul terapeutic al medicamentelor?– Medicamentele chimice, ca şi remediile din plante, au un efect biochimic, determinînd reconstituirea unei calităţi esenţiale a membranelor celulare: transparenţa lor la lumină.– Care este finalitatea cercetărilor dumneavoastră?– Pledoaria pentru o medicină holistică, integratoare, în măsură să reconsidere unitatea dintre medicina trupului şi aceea a sufletului, unitatea dintre medicina alopată şi cea complementară. Aceasta presupune şi o atitudine spirituală elevată, în măsură să ne armonizeze cu noi înşine, cu semenii noştri şi, în ultimă instanţă, cu Dumnezeu.


March 2nd, 2010
Topic: Stiinta Tags: None

≡ Leave a Reply