Proiectul Venus – arhitectura sociala a noii generatii
Un design social nou
O economie bazată pe resurse este un sistem în care toate bunurile şi serviciile sunt disponibile, fără a folosi bani, credite, schimb sau orice alt sistem de datorii sau servitute. Toate resursele devin moştenirea comună pentru toti locuitorii, nu doar pentru câțiva. Premisa pe care acest sistem se bazează este că Pământul este bogat în resurse abundente; practica noastră de raţionare a resurselor prin metode monetare este irelevantă şi contraproductivă pentru supraviețuirea noastă.
Societatea modernă are acces la tehnologie foarte avansată şi poate pune la dispoziţie, alimente, îmbrăcăminte, locuinţe şi asistenţă medicală; poate îmbunătății sistemul nostru de învăţământ; chiar dezvolta o oferta nelimitată de energie regenerabilă, necontaminantă. Prin furnizarea unui design eficient de economie, toată lumea se poate bucura de un standard de trai foarte înalt, cu toate facilitățile unei societăți înalt tehnologizate.
O economie bazată pe resurse ar utiliza resurse existente de pe uscat și mare, echipamente fizice, instalaţii industriale, etc, pentru a îmbunătăţi viaţa întregii populații. Într-o economie bazată pe resurse am putea cu ușurință produce toate necesitățile traiului şi să oferim un standard înalt de viaţă pentru toţi.
Ţineţi seama de următoarele exemple: La începutul celui de-al Doilea Război Mondial, SUA a avut cam 600 aeronave de luptă de primă clasă. S-a depășit rapid acest număr prin producerea a mai mult de 90.000 de avioane într-un an. Întrebarea la începutul celui de-al Doilea Război Mondial a fost: Avem destule fonduri pentru a produce necesarul de război? Răspunsul a fost: Nu, nu avem destui bani, nici destul aur, dar avem mai mult decât suficiente resurse. Resursele disponibile au fost cele care au permis Statelor Unite să atingă o producţie înaltă şi eficientă necesară pentru a câştiga războiul. Din păcate, acest lucru este luat în calcul numai pe timp de război.
Într-o economie bazată pe resurse toate resursele lumii aparțin ca moştenire comună tuturor oamenilor de pe Pamant, astfel dispare nevoia graniţelor artificiale care separă oamenii. Acesta este imperativul de unificare.
Trebuie să subliniem că această abordare a guvernării globale nu are nimic în comun cu obiectivele prezente ale unei elite pentru a forma un guvern alcătuit din ei şi marile corporaţii la cârmă şi marea majoritate a populației lumii slujindu-i pe ei. Viziunea noastra de globalizare împuterniceşte fiecare persoană de pe planetă să-i fie cât mai bine, nu de a trăi în subjugare extremă pentru un organism de conducere corporativ.
Propunerile noastre nu ar aduce doar un surplus bunăstării oamenilor, dar le-ar oferi, de asemenea, informaţiile necesare care să le permită să activeze în orice domeniu potrivit abilităților lor. Mărimea succesului se va baza mai degrabă pe îndeplinirea preocupărilor personale, decât pe achiziţionarea de avere, proprietăți şi putere.
În prezent, avem suficiente resurse materiale pentru a oferi un nivel de trai foarte ridicat și decent pentru toți locuitorii Pământului. Doar atunci când populaţia depăşeşte capacitatea terenului, apar multe probleme cum ar fi lăcomia, crima și violența. Prin depăşirea deficitului, cele mai multe crime şi chiar şi închisorile societății de astăzi nu ar mai fi necesare.
O economie bazată pe resurse ar permite folosirea tehnologiei pentru a depăşi resursele limitate prin aplicarea surselor regenerabile de energie, informatizând şi automatizând fabricile de producţie şi stocul, proiectând orașe eficiente energetic, sigure şi sisteme de transport avansate, furnizând asistenţă medicală universală şi o educație mai relevantă şi mai presus de toate, prin generarea unui nou sistem stimulator bazat pe preocuparea față de oameni și de mediu.
Mulţi oameni cred că există prea multă tehnologie în lumea de azi și că tehnologia este principala cauză a poluării mediului. Nu este cazul. Abuzul şi tehnologia folosită greșit ar trebui să fie preocuparea noastră majoră. Într-o civilizație mai umană, odată cu maşinile care înlocuiesc oamenii, s-ar scurta ziua de lucru, s-ar creşte disponibilitatea bunurilor şi a serviciilor şi s-ar lungi concediul. Dacă vom folosi noile tehnologii pentru a ridica standardul de viaţă pentru toţi oamenii, infuzia de mașini tehnologice nu ar mai fi privită ca o ameninţare.
O economie mondială bazată pe resurse ar putea de asemenea, să implice toate eforturile pentru a dezvolta surse de energie regenerabile noi, nepoluante: energie geotermală; fuziune controlată; solară; fotovoltaică; eoliană, folosind puterea valurilor şi a mareelor şi chiar combustibilul din oceane. Eventual am putea avea energie în cantitate nelimitată, care ne-ar putea alimenta civilizația timp de mii de ani. O economie bazată pe resurse ar trebui de asemenea să se angajaze în reproiectarea oraşelor noastre, a sistemelor de transport, a instalaţiilor industriale, care să le permită să fie eficiente energetic, nepoluante și pentru a servi nevoilor tuturor oamenilor.
Ce altceva ar putea să însemne o economie bazată pe resurse? Tehnologie aplicată în mod eficient și inteligent; păstrează energia; reduce deşeurile şi oferă mai mult timp liber. Cu un inventar automat la scară globală, putem să menţinem un echilibru între producţie şi distribuţie. Numai alimentele hrănitoare şi sănătoase vor fi disponibile şi lipsurile planificate ar fi inutile şi inexistente într-o economie bazată pe resurse.
Odată cu depășirea nevoii de profesii bazate pe sistemul monetar, de exemplu: avocaţi, bancheri, agenţi de asigurări, personal de marketing si publicitate, vânzători şi agenți de bursă, o cantitate considerabilă de deşeuri va fi eliminată. De asemenea, cantități considerabile de energie ar fi salvate prin eliminarea duplicării de produse competitive cum ar fi sculele, tacâmurile, vesela, aspiratoarele de bucătărie şi praf. Alegerea este bună. Dar, în loc de sute de fabrici diferite şi toată birocrația şi personalul necesar pentru a produce produse similare, doar cateva dintre cele mai înalte calitatativ ar fi necesare pentru a deservi întreaga populaţie. Singurul nostru deficit este lipsa de gândire creativă şi inteligența pentru noi si pentru liderii noștrii aleşi de a rezolva aceste probleme. Cea mai valoroasă, neexploatată resursă în ziua de azi este ingeniozitatea umană.
Odată cu eliminarea datoriilor, teama de a pierde locul de muncă nu va mai fi o ameninţare. Această asigurare, combinată cu educația despre felul de interacțiune într-un mod mult mai semnificativ între noi, ar putea reduce considerabil atât stresul mental cât și cel fizic și ne-ar lasă liberatea de a explora si de a ne dezvolta abilitățile.
În cazul în care gândul de a elimina banii încă vă mai tulbură, luaţi în considerare acest aspect: Dacă un grup de persoane cu aur, diamante şi bani ar naufragia pe o insulă care nu are nici o resursă, cum ar fi alimente, aer curat şi apă, bogăţia lor ar fi irelevantă pentru supravieţuire. De aceea resursele sunt limitate, ca banii să poată fi utilizați pentru a controla distribuirea lor. De exemplu, nimeni nu ar putea vinde aerul pe care îl respirăm sau apa care curge abundent într-un şuvoi de munte. Deşi aerul şi apa sunt valoroase, fiind în abundenţă, ele nu pot fi vândute.
Banii devin importanți într-o societate atunci când anumite resurse necesare supravieţuirii trebuie să fie raţionalizate şi oamenii acceptă banii ca un mediu de schimb pentru resursele limitate. Banii sunt o convenţie socială, un acord dacă doriți. Ei nu sunt nici resurse naturale nici nu reprezintă vreo resursă. Nu sunt necesari pentru supravieţuire cu excepţia cazului în care am fost conditionați de a-i accepta ca atare.
February 17th, 2010
Topic: Generale Tags: None
March 17th, 2010 at 11:54 pm
subscriu. se poate si un schimb de idei http://pentru-venus.blogspot.com
June 6th, 2010 at 12:17 pm
Intr-o Lume Complexa, prea diversa pentru a putea fi observata si inteleasa fara efort, pornind de la diversitatea individuala si comoditatea, confortul ce caracterizeaza specialistul aflat in elementul sau apar afinitatile pentru ceea ce esti mai bine pregatit si repulsiile pentru ceea ce nu poti stapani cu usurinta.
Astfel, egoismul celui care a reusit in Viata datorita abilitatilor sale speciale, unice, il face pe acesta sa creada ca stapanirea acelor abilitati si ca dezvoltarea personala in directia in care el este bun este cheia succesului pentru toti, iar ceilalti sunt inferiori pentru ca nu pot face ceea ce el face si astfel apare aroganta specifica specialistilor.
Pornind de la aceste calitati, de la supra-aprecierea lor si adaugand succesul personal, apare Fascinatia Puritatii. Fascinatia pe care o are fiecare fata de calitatea lui cea mai de pret iar excesul, duce la dispretul pentru cei care nu detin acesta calitate.
Astfel apar separatiile, diviziunile in credinte: fiecare crede ca el este mai bun.
Materialistii cred ca stapanirea Materiei este apogeul, spiritualistii cred ca stapanirea Spiritului este apogeul, intelectualii cred ca stapanirea Gandirii este apogeul, etc.
Asa au aparut si s-au dezvoltat specializarile, DAR ele sunt utile numai intr-o societate CENTRALIZATA.
Centralizarea a dus la deformarea personalitatilor prin apropierea oamenilor si fortarea lor de a se uni intr-un supra-organism, distrugand individualitatea si omogenizand pe cei obligati sa indeplineasca aceiasi functie si accentuand diferentele intre cei fortati sa ocupe pozitii diferite in societate.
Centralizarea duce la Polarizare.
Homo Sapiens reprezinta apogeul Creatiei prin insasi faptul ca reprezinta intre animale Generalistul Perfect.
Aici trebuie sa detaliem putin, si sa spunem ca formele de Viata se impart in doua categorii (Specialist si Generalist – Specialistul este cel care are rezultate deosebit de eficiente pentru o arie geografica restransa si in conditii unice de Viata. De exemplu exista animale care traiesc numai pe marginea raurilor si acolo sunt stapani totali, perfect adaptati. Insa la cea mai mica variatie climatica, cum ar fi secarea raului, specialistul are mari dificultati in supravietuire sau poate chiar muri….Generalistul este cel care nu are rezultate deosebite in vreun domeniu anume, dar poate supravietui in orice arie geografica si in orice conditii, adaptandu-se usor la schimbarile aparute in mediu. De exemplu sobolanii si furnicile care pot supravietui in aproape orice conditii)
Omul este generalistul perfect, deoarece nu este numai un supravietuitor, ci mai mult de atat, se poate adapta atat de repede si de bine la un mediu nou incat poata inlocui cu usurinta cele mai multe animale specialiste.
Asadar, natura ne-a inzestrat cu calitatea generalistului DAR si cu cea a specialistului, asta insemnand ca Omul trebuie sa se dezvolte atat ca generalist, deci echilibrat in toate domeniile posibile de activitate (materiale, spirituale, culturale) cat si a-si dezvolta abilitatile particulare in directia folosirii lor utile in societate, conform necesarului de moment dictat de conditiile de Viata.
Societatea moderna este una extrem de centralizata, asta aducand suprematia specialistilor, si odata cu aceasta si o Evolutie extraordinar de ridicata, si toate aceste schimbari lovesc tocmai in specialistii incapabili sa se adapteze rapid noilor cerinte. Atunci cand centralizarea va atinge apogeul, Evolutia, deci ritmul schimbarilor, va fi atat de rapida incat societatea se va prabusi.
“Supra-specializarea sparge cunoasterea intr-o mie de bucati si o lasa sa sangereze” Isaak Asimov.
Sa vedem ce inseamna aceasta la nivelul social.
Prin fascinatia asupra puritatii, fiecare Om isi cauta propriul drum in directia in care isi manifesta cel mai bine abilitatile. Pe de alta parte, centralizarea grupeaza oamenii care merg in aceiasi directie in mici colectivitati si astfel intre grupuri raman mari zone neexplorate.
Ecomomic, acesta inseamna ca fiecare specialist va cauta sa dezvolte numai ceea ce ii este lui cel mai util si astfel apar: monoculturi in agricultura/disparitia de specii nefolosite; exploatari miniere deosebit de eficiente pentru extragerea unui tip de minereu/munti de steril; cunoasterea perfecta a medicamentelor/ignorarea “efectelor secundare” si tot asa.
In ciuda aparentelor, supraspecializarea nu duce la cresterea eficentei ci la scaderea dramatica a acesteia.
De exemplu, in mineritul primitiv se puteau extrage 1 g aur/1 kg minereu; in mineritul modern se pot extrage 1g aur/1000 kg minereu.
Eficienta de extragere a aurului din minereu este de 1.000 ori mai buna, DAR cantitatea de steril este de 1.000 ori mai mare!!!
Iar tot acest steril este de fapt un munte de nisip otravit cu cianuri, care la orice ploaie torentiala o poate lua la vale asa cum s-a intamplat in cele mai multe depozite. Acelasi lucru este valabil in orice domeniu intr-o societate centralizata: material, economic, social, administrativ, cultural, religios, etc.
“Sursa Raului” in societatea moderna nu este un element sau altul ci insasi CENTRALIZAREA.
Economia se prabuseste din cauza centralizarii.
Cultura se prabuseste din cauza centralizarii.
Industria se prabuseste din cauza centralizarii.
Agricultura se prabuseste din cauza centralizarii.
Administratia se prabuseste din cauza centralizarii.
Religiile se prabusesc din cauza centralizarii.
Spiritualitatea se prabuseste din cauza centralizarii.
De ce este Centralizarea o Eroare?
1. Prin centralizare se lucreaza cu numere prea mari ceea ce duce la doua Erori fundamentale de Gandire:
- impresia ca mai mult inseamna mai bine, ceea ce este o mare eroare. De exemplu cine isi doreste sa aiba o greutate corporala de 200kg, sau 20kg?
- a doua duce la luarea deciziilor gresite. De exemplu in agricultura este nevoie de o mare cantitate de cereale. Decizia luata este sa se foloseasca o suprafata corespunzatoare pentru a se cultiva acele cereale, insa in natura nu exista suprafete mari omogene si aceasta decizie da a cultiva totul la un loc, pentru a se folosi masini eficiente, duce la cultivarea pe terenuri nepotrivite si distrugerea campurilor agricole. La fel si in constructii, centralizarea decide sa se construiasca un oras pe un deal intre balti. Totul e bine, dar cand orasul creste, tot centralizarea decide sa sece baltile pentru a se pastra orasul unit. Decizia e gresita pentru ca solul e instabil, panza freatica ridicata, apar probleme cu canalizarea si inundatii frecvente.
2. Intotdeauna in sistemele centralizate nu vor ajunge in functii de conducere oamenii cel mai bine pregatiti ci oamenii care isi doresc cel mai mult sa conduca, iar acestia sunt oamenii ambitiosi, dispusi sa faca orice pentru functie, deci coruptibili sau chiar corupti.
In societatile centralizate coruptia nu apare din cauza oamenilor corupti ci dimpotriva, centralizarea duce la coruperea oamenilor coruptibili.
Centralizarea este Sursa coruptiei.
In concluzie: orice organizare centralizata este generatoare de coruptie.
Solutia problemei este evidenta desi prima care le vine in cap oamenilor fascinati de puritatea polaritatii cred ca ma refer la descentralizare totala, anarhie.
Evident ca si acesta forma de (dez)organizare este gresita, din cauze contrare.
Acum ca avem atat centralizarea cat si individualismul ca forme gresite de organizare, desigur ca va ganditi la a treia solutie: centralizarea partiala in mici grupuri.
Evident ca si acesta solutie este gresita, chiar mai mult, aceasta forma de organizare avand erorile ambelor forme mentionate anterior si avantejele nici uneia.
Atunci ce mai ramane?
Chiar sa nu avem nici o solutie?
Ba da.
Solutia este o Societate de tip Retea, fara centre de putere ci numai cu noduri de coordonare.
Noi nu avem nevoie de lideri ci de coordonatori pentru a putea convietui eficient. Fara centre de putere, fara lideri – dispare coruptia.
O societate de tip retea are toate avantajele materiale ale societatii centralizate precum si libertatile spirituale ale societatii descentralizate.
O societate de tip retea este dinamica, flexibila, autoregenerabila si extrem de eficienta.
Avantajele societatii de tip retea este ca ea este centrata pe individ, pe OM, fiecare Om fiind propriul centru si nu pe lider, pe “Zeu”.
Oamenii moderni ar trebui sa aiba preocupari multiple, sa isi completeze lipsurile din educatie pentru a putea atinge perfectiunea echilibrului si in acelasi timp sa-si dezvolte talentele dar strict motivat de utilitatea lor in societate.